Vorbele, un miracol care au dus la dezvoltarea societatii asa cum o stim noi.
Vorbele, cuvintele i-au ajutat pe oameni din cele mai vechi timpuri sa comunice unii cu altii sa transmita cunostiinte, trairi, sentimente.
Si cu toate acestea societatea din ziua de astazi are probleme in a se exprima. Suntem obisnuiti sa scri3m ciud4t si sa prescurt cuvintele, probabil datorita mesageriei instante si a retelelor de socializare. Asta nu este nici pe departe cea mai mare problema.
Fie ca ne place, sau nu, multi dintre noi nu putem sa ne exprimam gandurile, sentimentele, nevoile.
Fie ca este din cauza unor lucruri insuflate din copilarie sau din cauza trairiilor din viata de adult; ne temem.
Teama de a vorbi
Ne temem ca nu vom mai fi acceptati, iubiti, doriti, protejati.
Ne este frica sa nu ramanem singuri, de parca ne-ar ajuta sa fim in preajma cuiva care nu ne apreciaza pentru ceea ce suntem defapt.
Ne e frica sa nu ranim, evitam sa nu fim raniti la randul nostru.
Ne e frica, ca nu vom mai fi iubiti, de parca iubirea ar tine de faptul ca noua ne place albastru si nu verde.
Merita sa taci?
Daca spunem ce gandim, ce simtim, ce se poate intampla? Precis nu vine sfarsitul lumii.
Da, poate strici o relatie. Oricum, daca ai stricat o relatie pentru ca ai fost tu cel autentic, oare ar fi meritat sa continui acea relatie? Merita sa stai o viata cu un prieten sau langa „persoana iubita” si sa nu fii multumit sau implinit?
Despre mine
Dupa cum observi, nu vorbesc la singular nu spun „iti e frica”.
Fiind o persoana introverta din fire, nu sunt genul care sa isi exprime usor sentimentele si parerile… Mai mult tac si ascult ce au altii de zis.
Cu toate acestea de curand, am invatat ca am nevoie sa ma exprim, sa vorbesc, sa spun ceea ce simt si ce gandesc.
Multumesc persoanelor care m-au incurajat sa vorbesc, sa-mi exprim sentimentele, sa-mi exprim dorintele.
Tu cum esti? Iti exprimi usor sentimentele? Vorbesti?